Drumul spre casă

Scopul principal al proiectului:

Consolidarea capacităţii instituţionale a serviciilor corecţionale de furnizare de servicii de reabilitare şi reintegrare socială, a persoanelor dependente de substanţe, care execută pedepse private de libertate.

1. Obiectiv 1 - Identificarea unor instrumente de evaluare şi monitorizare a serviciilor de reabilitare şi reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse privative de libertate. Comunităţile terapeutice create prin măsuri pozitive de acţiune şi alocare de resurse, oferă un cadru moral şi etic, precum şi contextul favorabil cooperării bilaterale, cu accent pe exemple şi modele pozitive, care pot produce o schimbare de atitudine, cu privire la traficul şi consumul de droguri, la persoanele care au executat pedepse privative de libertate. Totodată, se creează premisele pentru o planificare a perioadei de detenţie, ghidată de proceduri de lucru şi un plan de tratament, care să conducă la creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor foste consumatoare de droguri care au comis infracţiuni. Cooperarea bilaterală cu instituţii şi organizaţii care au experienţă ajută schimbarea de percepţie asupra grupului ţintă al proiectului, de la prejudecata că sunt persoane aflate la periferia societăţii şi sunt incapabile să funcţioneze în mediul social, la premisa că sunt persoane capabile să lucreze împreună pentru a se ajuta pe ei înşişi şi pe ceilalţi, cu sprijinul comunităţii.

2. Obiectiv 2 - Îmbunătăţirea cooperării între instituţii şi societatea civilă în scopul de a contribui la reabilitare şi reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse privative de libertate prin implementarea bunelor practici norvegiene şi în conformitate cu noile coduri penale. Implementarea proiectului în parteneriat cu instituţiile norvegiene a produs un impact pozitiv asupra cooperării bilaterale şi a adăugat valoare rezultatelor proiectului, prin crearea unei platforme de comunicare care facilitează cunoaşterea reciprocă a politicilor de abordare a fenomenului drogurilor, atât de necesară într-un demers inovator pentru instituţiile române. Rezultatele obţinute în acest proiect reconfirmă experienţa norvegiană. Comunitatea terapeutică se dovedeşte o soluţie viabilă de tratament pentru persoanele foste consumatoare de droguri private de libertate. Acestea vor avea posibilitatea să continue programele specializate disponibile în cele trei unităţi penitenciare implicate în proiect: Rahova, Jilava şi Târgşor.

3. Obiectiv 3 - Elaborarea unui plan de intervizare între specialişti din perspectiva formării profesionale continue a specialiştilor din serviciile corecţionale care furnizează servicii de reabilitare şi reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse privative de libertate. Implementarea acestui proiect presupune mai mult decât promovarea unei metode de tratament sau realizarea unei structuri organizaţionale, întrucât viziunea pe care o promovează se extinde dincolo de înfiinţarea de unităţi de tratament, constituind oportunităţi de consolidare a capacităţilor naţionale şi sociale, în vederea dezvoltării mecanismelor care favorizează integrarea socială. Proiectul susţinut de finanţarea acordată de Fondul Bilateral Naţional a contribuit la creşterea eficienţei resurselor umane din Justiţie şi Afaceri interne, cu atribuţii în reducerea consecinţelor asociate traficului şi consumului de droguri oferind oportunitatea creării unei reţele de specialişti care asigură continuitatea serviciilor de asistenţă şi după executarea pedepsei, prin serviciile de probaţiune.

Activităţile proiectului

1. Organizarea unei conferinţe la nivel regional, privind serviciile de reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse private de libertate. Evenimentul s-a bucurat de participarea experţilor norvegieni şi a oferit specialiştilor români oportunitatea de a prezenta, de a întreba, de a clarifica şi de a comunica rezultatele pe care le-au obţinut în practică. Conferinţa s-a desfăşurat în prima zi a acţiunii de parteneriat. Experţii norvegieni au prezentat bunele practici obţinute în activitatea lor. Au fost invitaţi să susţină prezentări specialişti români care au experienţă de lucru în comunităţile terapeutice din penitenciare. Concluziile formulate în cadrul acestei conferinţe au contribuit la identificarea elementelor de noutate care pot fi introduse în metodologia de lucru, la identificarea oportunităţilor de extindere a acestui tip de servicii şi în alte penitenciare şi la identificarea instrumentelor potrivite pentru evaluarea şi monitorizarea serviciilor de acest tip. La activitate au fost invitate asociaţii şi fundaţii active în domeniul promovării justiţiei şi al drepturilor omului. Identificarea instrumentelor pentru evaluarea şi monitorizarea serviciilor de tip comunitate terapeutică în mediul penitenciar contribuie la consolidarea relaţiilor de cooperare între instituţiile partenere, prin transferul în ambele sensuri al datelor şi al practicilor. În grupurile de lucru organizate în acest scop, au fost create echipe multidisciplinare, cu experţi norvegieni şi specialişti români, asigurându-se participarea personalului de specialitate distribuit în grupuri în conformitate cu obiectivul de lucru. La încheierea activităţilor, participanţii au formulat concluzii şi recomandări pe care le vor prezenta factorilor de conducere din fiecare instituţie reprezentată în grupul de lucru. Astfel, experienţa pusă în comun de către participanţi va fi utilizată pentru completarea privirii de ansamblu la nivelul fiecărei instituţii partenere, ceea ce poate duce mai departe la îmbunătăţirea propriilor activităţi pe care le desfăşoară, cu elemente de expertiză preluate din lucrul în parteneriat. Schimbul de experienţă între instituţiile partenere şi menţinerea contactelor la nivel personal între profesionişti este un rezultat benefic pentru toate instituţiile participante, inclusiv pentru cele din Norvegia. Un aspect important al acestui parteneriat este faptul că instituţiile din Norvegia, au avut ocazia să facă schimb de experienţă, în contextul asigurat de finanţarea care permite participarea lor la aceste acţiuni, dat fiind faptul că în Norvegia nu au fost organizate astfel de acţiuni.

2. Atelier de cooperare tehnică în vederea analizării cadrului legal reprezentat de noile coduri penale. Activitatea a avut loc în cea de-a doua zi a acţiunii de parteneriat şi a constat în organizarea unui atelier de lucru, la care experţii norvegieni au oferit îndrumare metodologică în analiza cadrului legal actualizat prin introducerea noilor coduri penale. Specialiştii români, jurişti şi specialişti din sistemul de asistenţă educativă şi psiho-socială, au analizat elemente cu incidenţă asupra metodologiilor existente. Totodată, s-a urmărit identificarea eventualelor oportunităţi oferite de noul cadru legal, care să permită transferul cu succes al bunelor practici cunoscute în Norvegia, rezultate din experienţe similare. Rezultatele acestei activităţi urmează a fi incluse într-un document de fundamentare a politicilor instituţionale privind reintegrarea în societate a persoanelor dependente de substanţe care au executat pedepse privative de libertate. Analiza cadrului legal actual, pe baza metodologiei aduce un plus de obiectivitate, pe de o parte, iar pe de alta, aduce în atenţie aspecte similare cu care aceste instituţii din Norvegia s-au confruntat în evoluţia sistemului juridic din ţara lor, oferindu-ne oportunitatea de a prelua bunele practici pe care le-au obţinut şi, totodată, ajutându-ne să evităm o serie de dificultăţi cu care ei s-au confruntat la rândul lor. În acelaşi timp, partenerii norvegieni au luat cunoştinţă despre elementele de noutate pentru ei, din perspectiva cadrului legal în care instituţiile române îşi desfăşoară activitatea. Analiza cadrului de reglementare este un proces continuu, dat fiind faptul că este un domeniu permanent supus adaptărilor, modificărilor şi actualizărilor. Astfel, prin platforma de comunicare creată cu ocazia participării la aceste acţiuni de parteneriat, se vor menţine deschise canale de comunicare în vederea accesării în comun a viitoarelor oportunităţi de cooperare, cu finanţare europeană, care pot să conducă la o îmbunătăţire continuă a capacităţii instituţionale, prin schimbul de experienţă derulat în cadrul parteneriatului.

3. Organizarea unei sesiuni de supervizare a specialiştilor care desfăşoară activităţi în comunităţile terapeutice din penitenciare. Experţii norvegieni, care au furnizat formarea iniţială în acest domeniu, au oferit suport profesional în analiza cazurilor aflate în tratament, în analiza metodologică a procesului de intervenţie terapeutică. A fost abordat şi codul etic al profesioniştilor care lucrează în mediul penitenciar, în sistemul de asistenţă şi educare. Au participat specialiştii români care desfăşoară activităţi în comunităţile terapeutice şi au fost invitaţi şi specialiştii colaboratori din instituţiile şi organizaţiile nonguvernamentale partenere şi care au atribuţii şi roluri în asigurarea funcţionării circuitului terapeutic integrat şi multidisciplinar pentru persoanele dependente de substanţe care execută pedepse private de libertate. În partea a doua zilei, a fost organizat un focus-grup, coordonat de experţii norvegieni, care are drept scop identificarea unor tehnici de supervizare şi intervizare a specialiştilor ce desfăşoară activităţi în comunităţile terapeutice, care să fie prezentate factorilor decidenţi în vederea îmbunătăţirii programei de formare profesională continuă, la nivel regional. Rezultatele obţinute vor constitui un fundament pentru a formula şi înainta la nivel central, propunerea de diseminare a bunelor practici obţinute în cadrul acestui parteneriat în ceea ce priveşte formarea profesională continuă a specialiştilor din sistemul penitenciar care desfăşoară activităţi de reabilitare şi reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse private de libertate. Îmbunătăţirea programei de formare profesională continuă a specialiştilor din sistemul penitenciar care desfăşoară activităţi de reabilitare şi reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse private de libertate. Formarea pe termen scurt reprezintă o bună oportunitate pentru specialiştii din sistemul penitenciar de a cunoaşte metode non-formale de pregătire care sunt puse în aplicare în Norvegia. Supervizarea şi intervizarea sunt metode inovative şi, pe lângă posibilitatea de a învăţa din experienţa norvegiană, oferă şi experţilor norvegieni oportunitatea ca, prin interacţiunile din cadrul acestei sesiuni scurte de formare, să re-evalueze, să completeze şi să adapteze tehnicile de formare pe care le desfăşoară cu personalul propriu. Relaţia care se construieşte între lectori şi cursanţi este fundamentul continuării colaborării bilaterale în domeniul pregătirii profesionale, prin intermediul platformelor de pregătire existente sau prin participarea la evenimente profesionale la nivel european, acolo unde atât experţii norvegieni cât şi specialiştii români pot prezenta participanţilor europeni bune practici şi rezultate obţinute în comun. Totodată, recomandările experţilor norvegieni pot să-i ajute pe mai tinerii lor cursanţi români, să fie primiţi în organizaţii profesionale afiliate la nivel european.

4. Atelier de lucru pentru elaborarea instrumentelor de evaluare şi monitorizare, pentru formularea propunerilor de îmbunătăţire a serviciilor existente şi a propunerilor de îmbunătăţire a programei de formare profesională continuă a specialiştilor care desfăşoară activităţi în comunităţile terapeutice. Activitatea a constat în organizarea unui atelier de lucru, coordonat de experţii norvegieni care au oferit sprijin metodologic pentru elaborarea documentelor ce vor fundamenta deciziile factorilor de conducere pentru consolidarea capacităţii instituţionale a serviciilor corecţionale de furnizare de servicii de reabilitare şi reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse private de libertate. Consolidarea cooperării între servicii sociale din sistemul penitenciar şi din societatea civilă, prin elaboarea unui plan de supervizare şi intervizare între specialişti. Acest prim pas făcut cu ajutorul finanţării acordate din Fondul pentru Relaţii Bilaterale la nivel naţional va contribui la consolidarea cooperării între organizaţii şi instituţii române şi norvegiene, printr-o comunicare permanentă între experţi şi formatori. Supervizarea clinică a adus învăţare şi experienţă, o corectare a greşelilor de care terapeutul începător devine conştient, fiind, în acelaşi timp, un proces de învăţare creativă în care terapeutul aflat în supervizare îşi dezvoltă capacitatea de a înţelege dinamica relaţiilor interpersonale şi dezvoltă abilităţi în a face din relaţia dintre el şi pacient o experienţă terapeutică şi constructivă.

5. Elaborarea procedurii de intervizare între experţii care desfăşoară activităţi în comunităţile terapeutice din penitenciare. Pentru funcţionarea comunităţilor terapeutice dezvoltate în penitenciarele Rahova, Jilava şi Târgşor au fost fi selectaţi şi formaţi specialişti care să desfăşoare activităţi în comunitate. Documentele vor ajuta la fundamenta deciziile factorilor de conducere pentru consolidarea capacităţii instituţionale a serviciilor corecţionale de furnizare de servicii de reabilitare şi reintegrare socială a persoanelor dependente de substanţe care execută pedepse private de libertate. La încheierea celor cinci zile de activitate, concluziile şi recomandările formulate de participanţi constau într-o serie de documente care să fundamenteze viitoarele direcţii de acţiune în sensul consolidării capacităţii instituţionale a aplicantului, în furnizarea de servicii corecţionale eficiente şi cu un grad ridicat de eficacitate. Materialele prezentate pe parcursul celor cinci zile de lucru vor fi utilizate în vederea fundamentării unor propuneri de îmbunătăţire a serviciilor corecţionale, a programei de formare profesională continuă şi a metodologiei de evaluare şi monitorizare a serviciilor, în conformitate cu obiectivul general al proiectului.

ro_RORomanian