Scopul principal al proiectului:

Consolidarea relaţiilor bilaterale în domeniul prevenirii criminalităţii şi a adicţiilor, între instituţii publice din justiţie, afaceri interne şi societate civilă, din România şi Norvegia.

Rezultatul principal al proiectului:

OS1 Consolidarea relaţiilor bilaterale în domeniul justiţie şi afaceri interne prin dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii ale societăţii civile din Norvegia.

Îndeplinit prin următoarele obiective ale activităţilor desfăşurate:

• Identificarea bunelor practici care pot fundamenta cooperarea bilaterală, pe direcţii de acţiune care prezintă interes comun;
• Identificarea de modele de bune practici privind eficientizarea cooperării public-privat (instituţii publice - societate civilă din România şi Norvegia) în vederea asigurării complementarităţii serviciilor publice.

OS2 Identificarea unui model de profesionalizare a servicilor de psihologie clinică în sistemul de justiţie şi afaceri interne prin consolidarea unei culturi a parteneriatului cu societatea civilă din România şi Norvegia şi transferul de expertiză.

Îndeplinit prin următoarele obiective ale activităţilor desfăşurate:

• Fundamentarea unei abordări psihosociale integrate în măsură să determine prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional;
• Politici din spaţiul european în domeniul sănătăţii şi ordinii publice. Paradigma sănătate publică /ordine publică, aşa cum este aplicată azi în Norvegia

OS3 Transferul de bune practici privind aplicarea principiului bunei guvernanţe în cadrul serviciilor corecţionale şi a serviciilor de sănătate publică în Norvegia, prin implicarea actorilor reprezentanţi ai societăţii civile

Îndeplinit prin următoarele obiective ale activităţilor desfăşurate:

• Identificarea oportunităţilor de profesionalizare a servicilor prin încurajarea unei/culturi a parteneriatului.
• Crearea de reţele interactive prin aplicarea unui set de principii care asigură gestionarea acţiunii colective, implicarea instituţiilor şi a actorilor care nu aparţin sferei guvernului, implicarea reţelelor de actori autohtoni, mai ales a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a beneficiarilor.

Rezultatele activităţilor au contribuit la consolidarea relaţiilor bilaterale

1. Implementarea cu succes a proiectului şi asigurarea tuturor condiţiilor de eligibilitate şi implementarea în bune condiţii a activităţilor proiectului au contribuit în mod direct la consolidarea încrederii în eficienţa acţiunilor finanţate din fondurile pentru cooperare bilaterală. Prin transparenţa cheltuielilor, a activităţilor şi a măsurilor implementate prin acest proiect s-a extins accesul la informare pentru publicul larg din România şi la cunoaşterea de către publicul din Norvegia a modului în care fondurile publice sunt cheltuite. Activitatea de gestionare a proiectului, în strânsă colaborare cu instituţiile partenere din Norvegia şi luarea deciziilor legate de organizarea activităţilor împreună cu ei, pe toată durata implementării proiectului, în vederea asigurării unei bune coordonări a acţiunilor, a oferit oportunitatea de consolidare a încrederii reciproce şi de a crea un cadru comun de proceduri de lucru care să poată fi folosit cu succes în proiecte viitoare de dezvoltare a relaţiilor bilaterale cu instituţii şi organizaţii din Norvegia, în domeniul justiţie şi afaceri interne.

2. Realizarea analizei de nevoi – rezultatul este valorificat pentru a direcţiona activitătile proiectului spre îndeplinirea nevoilor reale ale beneficiarilor din ambele ţări, dar şi pentru a înţelege aspiraţiile şi motivaţiile specifice. Cunoscând aşteptările beneficiarilor din ambele ţări vom şti să abordăm nevoile adresându-ne acelor factori care sunt în măsură să ofere modele de succes obţinute în Norvegia. Astfel, nevoile concrete identificate în România au găsit corespondentul într-o experienţă similară din Norvegia, evitându-se situaţiile în care au fost irosite resurse fiindcă nu a fost luat în considerare principiul similitudinii şi/sau al complementarităţii. Din perspectiva cooperării bilaterale ne aşteptăm la continuarea dezvoltării resurselor umane din ambele ţări. Rezultatele analizei de nevoi vor contribui la fundamentarea unor viitoare proiecte care să aibă drept obiectiv formularea de politici adecvate pentru dezvoltarea competenţelor resurselor umane.

3. Colecţia de bune practici – din perspectiva benchmarking-ului se asigură sustenabilitatea rezultatelor prin: PRACTICĂ CONTINUĂ: benchmarking-ul va fi încorporat într-un ciclu regulat de planificare şi în managementul proceselor cheie atât în Norvegia cât şi în România; PRACTICĂ SISTEMATICĂ: va fi utilizată în ambele ţări, o metodologie consecventă care să fie adoptată şi urmată în mod real; IMPLEMENTARE: benchmarking-ul va ajuta la identificarea „golurilor” dintre performanţa curentă care decurge din cele mai bune practici; în ambele ţări vor ajuta la identificarea modului în care performanţa aferentă celei mai bune practici este realizată; CEA MAI BUNĂ PRACTICĂ: a fost identificată „cea mai bună practică”, pentru ca benchmarking-ul să aibă succes iar practica „bună sau superioară” a reprezentat o fază mai adecvată acestui proiect. Benchmarking-ul va contribui la estimarea obiectivă a punctelor tari şi a punctelor slabe de la nivelul propriilor procese, la căutarea metodelor şi ideilor de a stimula gândirea grupurilor de lucru bilaterale, la depăşirea rezistenţei, la justificarea metodelor, operaţiilor şi alocării de resurse bilaterale.

4. Schimbul de experienţă - Scopul principal a fost acela de a spori cunoştinţele practice ale specialiştilor români în privinţa sistemului corecţional din Norvegia şi a reglementărilor privind drepturile omului, prin contacte directe, schimburi de opinii şi împărtăşirea experienţei între experţi din cele două ţări. Activitatea de schimb de experienţă a reprezentat oportunitatea de a dezvolta o cultură bazată pe încredere reciprocă între instituţiile şi organizaţiile din cele două ţări. Activitatea a oferit ocazia de a ne familiariza cu bunele practici din sistemul corecţional din Norvegia, de a cunoaşte programe analitice de formare, de a consolida cunoştintele despre politicile publice în Norvegia şi despre instrumentele de cooperare, precum şi ocazia de a se întâlni cu omologi şi de a dezvolta contacte utile pentru viitoarea cooperare profesională. Activitatea a oferit participanţilor ocazia de a se familiariza cu felul în care funcţionează instituţia gazdă şi procedurile acesteia. Rezultatele activităţii au stat la baza transferului de bune practici privind aplicarea principiului bunei guvernanţe în cadrul instituţiilor de aplicare a legii din Norvegia.

5. Conferinţa de specialitate, pentru diseminarea rezultatelor – scopul a fost de a promova rezultatele activităţilor bilaterale desfăşurate în cadrul proiectului, de a promova finanţarea acordată prin Fondul Bilateral Naţional, de a consolida o imagine pozitivă a instituţiilor şi organizaţiilor beneficiare, de aliniere la cerinţele europene în domeniu şi de susţinere a comunicării profesionale. Rezultatele au fost diseminate comunităţii de specialişti, sporind amplificarea comunicării profesionale, implementarea în practică a rezultatelor şi diseminarea infirmaţiilor privind activitatăţile inovatoare create ca urmare a implementării acţiunilor bilaterale.

Sprijinul pentru deplasări oferit de Fondul pentru Relaţiile Bilaterale la Nivel Naţional a creat oportunitatea de a stabili o serie de contacte cu instituţii şi organizaţii din Norvegia la iniţiativa instituţiilor şi a organizaţiilor norvegiene, care consideră că schimbarea majoră în modul de formulare a politicilor în justiţie şi afaceri interne începe cu o schimbare de perspectivă, recomandându-ne analiză inter-disciplinară, documentarea şi transferul de bune practici, arătându-se, totodată, favoarabili unui schimb de bune practici care să faciliteze obţinerea unor modele aplicabile, atât în Norvegia cât şi în România. Acest gen de parteneriat ne-a ajutat să depăşim paradigma unui transfer de expertiză într-un singur sens şi să ne conjugăm eforturile pentru:

• elaborarea unor instrumente de diagnoză, necesare pentru a identifica într-un mod validat ştiinţific, nevoile de dezvoltare bilaterală şi inter-instituţională;
• colectarea de bune practici în scopul elaborării unor propuneri de politici privind psihologia adicţiilor aplicabilă în sistemul de justiţie şi afaceri interne;
• transferul de expertiză privind politicile în domeniul prevenirii criminalităţii şi a adicţiilor.

Rezultatele obţinute în urma implementării acestui proiect sunt:

1. Consolidarea cunoaşterii conceptelor fundamentale şi a problematicii actuale ale psihologiei comportamentelor adictive şi integrarea lor în fondul informaţional interdisciplinar.

2. Cunoaşterea performanţelor reprezentative din domeniu, obţinute de instituţiile şi organizaţiile din Norvegia, a datelor actuale de specialitate, adaptarea lor la situaţia specifică din ţara noastră şi a posibilităţilor de intervenţie şi asistenţă în domeniu.

3. Stimularea interesului specialiştilor pentru studiul aplicativ al domeniului, formarea unor abilitaţi şi competenţe de a opera cu conceptele şi conţinuturile însuşite, cunoaşterea şi însuşirea metodelor, tehnicilor şi procedeelor de intervenţie ştiinţifică specifice domeniului.

4. Stimularea prin creativitate a specialiştilor, în delimitarea unor teme de cercetare interdisciplinară